În România, criteriile cele mai pertinente, mai practice, mai măsurabile și mai utile pentru definirea diferitelor tipuri de comunități și a zonelor dezavantajate sunt: (1) capitalul uman (adică educație, sănătate și comportament demografic), (2) ocuparea forței de muncă și (3) calitatea locuințelor; ca criteriu secundar se poate referi și la apartenență etnică, în special cea de romă. Documentația folosită în cursul analizei era – printre alte – Atlasul zonelor urbane marginalizate din România), statisticile a Institutului Național de Statistică și a diferitelor autorități și instituții locale, cât și rezultatele studiului de referință. Acele sectoare a localităților respective sunt declarate ca și zone urbane marginalizate, unde sunt mari deficite în aria celor trei indicatori examinate în raport cu pragul minim național.
Pe teritoriul de intervenție a Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL), ce e aproape identică cu area Municipiului Sfântu Gheorghe – zonă urbană coerentă din punct de vedere economic, social și fizic – au fost identificate trei zone urbane marginalizate (ZUM).
Conform studiului de referință a Strategiei de Dezvoltare Locală, două ZUM-uri au o populație semnificativă de romi, adică au un caracter de romi – ZUM 1 Őrkő și ZUM 2 Cart. Ciucului, respectiv una non-romă – ZUM 3 Câmpul Frumos. De asemenea, analizând poziționarea pe hartă, căile de acces (drumuri publice, liniile de transport local public), accesul la utilități, la servicii publice (educaţie, sănătate, sociale) două ZUM-uri au fost diagnosticate ca fiind segregate – ZUM 1 Őrkő şi ZUM 3 Câmpul Frumos, respectiv una ca ne-segregată – ZUM 2 Cart. Ciucului. Populația celor trei ZUM-uri reprezintă 5.7% din totalul populației de pe teritoriul SDL.
Zone defavorizate: ZUM 1 Őrkő și ZUM 3 Câmpul Frumos sunt validate prin suprapunerea exactă pe sectoarele de recensământ identificate ca fiind zone marginalizate în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate. ZUM 2 Ciucului este validată prin suprapunerea parțială pe sectoarele de recensământ identificate ca fiind marginalizate în Atlasul, respectiv validată prin justificarea încadrării zonei prin demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime în studiul de referință elaborată pe acest sector.
Cartier de romi: conform datelor reprezentative a studiului de referință, referat sociologic a caracteristicilor zonelor urbane marginalizate din Municipiul Sfântu Gheorghe, două din ZUM-uri defavorizate au fost categorizate cu un caracter de roma – ZUM 1 Őrkő și ZUM 2 Cart. Ciucului, respectiv una ca fiind non-roma – ZUM 3 Câmpul Frumos.
Zone segregate: de asemenea, analizând poziționarea pe hartă, căile de acces, accesul la utilități, accesul la servicii de educație, sănătate, sociale publice, două cartiere au fost identificate ca segregate – ZUM Őrkő și ZUM 3 Câmpul Frumos, respectiv una ca fiind ne-segregată – ZUM 2 Cart. Ciucului.
Pe teritoriul Strategiei de Dezvoltare Locală – conform studiilor și sondajelor sociologice în rândul locuitorilor, a reprezentanților sectorului public și privat, a societății civile – au fost identificate, confirmate și validate următoarele serii de probleme. În fiecare zonă analizată o parte semnificativă a populaţiei trăieşte în risc de sărăcie și excluziune socială, în comunități cu nivel minim de solidaritate, și în deprimare materială severă. Veniturile populației sunt mici, datorită și intensității extrem de redusă a muncii (o parte semnificativă sunt fără ocupație: șomeri sau inactivi), rezidenții trăiesc în locuințe de proastă calitate, chiar improvizate, de multe ori în condiții legale incerte, în locașe neconectate la rețelele de utilități publice, în gospodăriile sunt supra-aglomerate și slab echipate. O parte semnificativă a locuitorilor nu au acte de identitate ori acestea sunt într-o stare de deteriorare (inclusiv copii fără certificate de naștere). Rata abandonului școlar este ridicată, din cauza sărăciei, a lipsei de interes sau a căsătoriei premature. Este specific prezența în familii a persoanelor cu dizabilități, cu dependențe severe, cu boli cronice sau alte afecţiuni care le afectează activitățile zilnice. O altă caracteristică socială a zonelor analizate sunt persoanele vârstnice ce trăiesc în mod solitar și nu beneficiază de nici un sprijin. Deși populaţia din teritoriului SDL şi implicit populația ZUM-urilor este în general una tânără, totuși persoanele de peste 65 ani au o rată semnificativă de 10,87%. În concluzie putem afirma, că condițiile sunt mai mult decât suficiente, chiar favorabile reproducererii fenomenului sărăciei.
Infrastructura rutieră se află într-o stare avansată de deteriorare, ori nu a fost dezvoltată deloc, sau n-a fost reparat și modernizat de mulți ani, chiar decenii, cu o rețea de transport public insuficientă sau inexistentă. Aceste condiții ameliorează starea de izolare și marginalizare populației din zonă. Drumurile publice și infrastructura pietonală a rețelei de străzi nu sunt asfaltate, nu există trotuare, nu sunt semnalizări, puncte de trecere marcate și sigure etc. Nici accesibilitatea a instituțiilor publice, nici iluminatul străzilor nu e asigurată. Apoi nu sunt spații publice cu funcții corespunzătoare activităților de joacă, de timp liber, sau de sport ori pentru evenimente culturale. Adică serviciile publice urbane de bază – în comparație cu restul cartierelor – lipsesc cu desăvârșire.
Pe teritoriul celor trei zone urbane marginalizate pe raza Municipiul Sfântu Gheorghe există o populație semnificativă de tineri și romi, cu un nivel de educație foarte scăzută și cu o proporție mare de inactivi între ei. Trăiesc în gospodării supra-aglomerate, cu un nivel de venit tipic lunar sub 725 de RON.
Zona urbană marginalizată Őrkő – ZUM 1
ZUM 1 Őrkő e validată prin suprapunerea exactă pe sectoarele de recensământ identificate ca fiind marginalizate în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate, precum şi de studiul de referință realizat în luna octombrie-noiembrie a anului 2017. Cartierul Őrkő este zonă locuită (1880 de persoane) în proporție de 83,1% de persoane cu etnie romă, structurati ca o comunitate omogenă din punct de vedere etnic. Este o zonă marginalizată în care populația suferă de o deprivare materială severă. E o zonă de tip mahala cu case, improvizate, construite de multe ori în mod ilegal.
Situată pe periferia nord-vest a orașului Sfântu Gheorghe, în imediata vecinătate a cartierului Simeria, zona Őrkő – cartierului cu acelaşi nume, a luat ființă pe versantul culmii muntoase Őrkő, în prima parte a secolului al XIX-lea, cu stabilirea famiilor de romi. De atunci încolo zona nu are rețea drum public asfaltat decât până la şcoala din zonă, aflată la marginea mahalei, și astfel nici o linie de transport public local nu o străbate. Aproape sunt inexistente serviciile publice de bază și infrastructura urbană, atât reţeaua de canalizare și de apă, cât și cea de gaz și electricitate. Nu există servicii publice de sănătate și sociale, iar școala e destinată doar copiilor de etnie roma. Prin urmare putem valida ZUM 1 Őrkő ca fiind o zonă segregată.
Zona urbană marginalizată Cart. Ciucului – ZUM 2
Cartierul Ciucului ZUM 2 este zonă urbană marginalizată prin suprapunerea parțială a sectoarele de recensământ identificate ca fiind marginalizate, respectiv validată prin justificarea încadrării zonei prin demonstrarea îndeplinirii valoriilor minime necesare în studiul de referință realizată în perioada 7-17 mai 2016. Cartierul Ciucului se situează în zona de nord-est a municipiului, și este o zonă de tip ghetou cu blocuri, cu o comunitate neomogenă, cu un procent semnificativ de romi (11,1%). Dispune de drumuri publice şi de linii de transport local, ce străbat măcar o parte din cartier. Există rețea de apă și canalizare, precum și rețea de gaz și electricitate. Zona dispune de servicii publice de sănătate, sociale și de instituții educaţionale nesegregate. Prin urmare putem valida ZUM 2 Ciucului ca fiind zonă nesegregată.
Cartierul Ciucului este unul dintre cele patru cartiere a oraşului Sfântu-Gheorghe. Construcţia a început în anii ’70. Premergător a aniilor ’70 aici a existat o zonă urbană alcătuită în mod predominant din case particulare, care în procesul modernizării sistematice – caracteristic regimului comunist – au fost expropriate și dărâmați. Sectorul era locuită de diverse segmente sociale, mai ales de muncitori a diferitelor complexe industriale a vremii respective. În total cartierul are în jur de 4.400 de locuitori, iar ZUM 2 Cart. Ciucului în jur de o mie (944 de persoane). Conform profilului etnic zona este compusă din maghiari, romi şi români. Romii stabiliți în Cartierul Ciucului provin din situl Őrkő, fostul cartier Libóc şi din localitățile învecinate a municipiului. Etnicii românii stabiliți sunt originari din Braşov, migrația lor a fost motivată în special de preţurile foarte scăzute a imobilelor în anii 2000. O mare parte din populația maghiară a cartierului s-au mutat în zonă din localitățile învecinate.
Zona urbană marginalizată Câmpul Frumos – ZUM 3
ZUM 3 Câmpul Frumos e validată ca zonă urbană marginalizată prin suprapunerea exactă pe sectoarele de recensământ identificate ca fiind marginalizate în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate, precum şi de studiul de referință realizată în luna octombrie-noiembrie a anului 2017. Cartierul Câmpul Frumos se situează în partea de sud-est a Municipiului Sfântu Gheorghe şi este o zonă de tip ghetou cu blocuri.
Cartierul rezidențial se află în zona agricolă cea mai fertilă a județul Covasna, unde au funcţionat ferme private până la mijlocul anilor 1960, când a fost înființat IAS Câmpul Frumos – Sfântu Gheorghe. Blocurile au fost ridicate în anii 1970, rezidenții fiind persoanele angajate în diferitele ramuri a IAS-ului. După revoluție Consiliul Local a Municipiului Sfântu Gheorghe a achiziţionat terenurile și clădiriile fostului IAS Câmpul Frumos şi a reabilitat parţial situl industrial printr-un proiect major finanţată din programul POR 2007-2013, Axa 4, DMI 4.2, realizând un parc industrial, administrat de către o companie a urbii.
Cartierul este zonă locuită în marea majoritate de persoane de etnie maghiară, structuraţi ca o comunitate relativ omogenă și din punctul de vedere a calificării (istoricului comun a foștilor lucrători ai IAS Câmpu Frumos). Așezarea nu dispune de multe clădiri, blocurile sunt înconjurate aproape în total de teren viran, în imediată vecinătate există doar parcul industrial recent contruită. Zona are legătură de drum public modernizat și linie de transport cu minicipiu, care însă circulă mai rar cât ar impune nevoile zilnice a comunității. Există rețea de apă şi canalizare, precum şi reţea de gaz și electricitate. Pe de altă parte nu sunt în zonă servicii publice de sănătate și sociale, iar sistemul educațional are un singur component: o grădiniță. Conform statisticilor zonă poate fi validată ca o zonă marginalizată în risc de sărăcie, cu o comunitate non-romă, segregată.
