Între 9 iunie și 7 august 2025 s-au putut depune proiecte pentru primul apel de proiecte lansat de Asociația Grup de Acțiune Locală Sepsi. În total, au fost depuse patru proiecte din partea a cinci organizații. Perioada de evaluare a început la 8 august și poate dura între 2 și 4 săptămâni, în funcție de solicitările de clarificare eventuale.
În continuare, am pregătit un material de 5 minute despre procesul de finanțare al GAL-ului Sepsi și despre viitorul celor 5,6 milioane de euro disponibile pentru Sfântu Gheorghe.
Despre ce este vorba în acest apel de proiecte?
De unde au grupurile de acțiune locală bani?
De ce este nevoie de atâtea strategii?
Ce prevede strategia GAL Sepsi?
La ce a mai fost nevoie de compromisuri?
Cine implementează aceste proiecte?
Ce alte atribuții mai are GAL-ul în afara pregătirii documentației de apel?
Ce se întâmplă cu proiectele după evaluare?
Ce este de așteptat în viitorul apropiat?
Despre ce este vorba în acest apel de proiecte?
În prezent, în România funcționează 42 de grupuri de acțiune locală urbane, printr-un program al Uniunii Europene, conform unor reguli prestabilite. Una dintre aceste reguli este ca suma alocată orașului/grupului să fie distribuită, prin concurs de proiecte, către organizații și instituții locale, pentru a implementa proiecte în domenii tematice prestabilite.
De unde au grupurile de acțiune locală bani?
În sens strict, nu au bani proprii, ci doar dreptul de a accesa fondurile. La sfârșitul anului 2023, fiecare GAL a avut posibilitatea de a elabora o strategie de dezvoltare locală (SDL) axată pe zonele defavorizate ale orașului. Această strategie este diferită față de strategia generală de dezvoltare a orașului, dar ar trebui să fie integrată cu aceasta, dacă este posibil. În SDL sunt incluse planuri concrete de dezvoltare cu un buget aferent, pentru aceste cartiere defavorizate și pentru locuitorii lor, aflați în dificultate și în situații de vulnerabilitate. Totalul acestor bugete constituie bugetul strategiei, iar GAL-ul primește mandat pentru a organiza apeluri de proiecte în limita acestei sume.
Pentru perioada 2024–2029, bugetul total este de 5,6 milioane de euro. Din aceștia, GAL Sepsi a lansat, prin primul apel de proiecte, suma de 3.410.000 euro pentru proiecte „soft”, adică educație, formare, educație sanitară, orientare profesională și servicii sociale pentru copii și vârstnici. Restul de 2.190.000 euro este destinat funcționării GAL-ului și investițiilor în infrastructură.
De ce este nevoie de atâtea strategii?
Teoretic, strategiile stabilesc direcții de dezvoltare menite să ducă la realizarea unei viziuni pe termen lung. Strategiile de dezvoltare generală a localităților planifică pe 7–10 ani, definind direcțiile în care comunitatea locală dorește să se dezvolte, valorile în care crede comunitatea și viitorul ce își imaginează pentru copii. Probleme precum reducerea sărăciei, diminuarea inegalităților sociale, eliminarea diferențelor dintre clasele sociale sau emanciparea culturală a minorităților primesc rar un loc central în aceste strategii. Din acest motiv, strategiile sectoriale sunt necesare pentru a completa sau corecta viziunea generală.
Ce prevede strategia GAL Sepsi?
Întrebarea mai exactă ar fi ce ar trebui să prevadă și ce prevede în realitate strategia de dezvoltare locală gestionată de GAL Sepsi. În 2017, la înființare, membrii fondatori au identificat trei cartiere cu risc ridicat de marginalizare: Őrkő, Câmpul Frumos și cartierul Ciucului. Strategia pentru 2024–2029 continuă să planifice intervenții în aceste trei zone, în urma unor consultări publice ample cu locuitorii, instituțiile și organizațiile implicate.
La acest punct există o divergență între teorie și practică: oamenii identifică anumite probleme și lipsuri, strategia finanțează altele. Mai precis, finanțează doar parțial nevoile reale ale oamenilor. Cetățenii obișnuiți ai orașului, mai ales cei care trăiesc în risc de sărăcie și excluziune sociale doresc lucruri care îi ajută să-și îmbunătățească viața, cum ar fi: drumuri, trotuare, siguranță locativă, locuri de muncă accesibile, venit mediu, energie electrică, acces la educație de calitate și la servicii de sănătate, spații publice accesibile unde își pot petrece timpul liber, copiii și adulții deopotrivă.
În practică, însă reglementările europene stabilesc strict domeniile eligibile de finanțare: de exemplu, maximum 25% din buget poate fi alocat pentru infrastructură, limitat la centre sociale, locuințe sociale și amenajări spații pentru afterschool în școli. Nu se pot finanța drumuri, trotuare, construcții de locuințe sau noi instituții de învățământ, cum a fost posibil între 2017 și 2023.
La ce a mai fost nevoie de compromisuri?
Definirea grupului țintă a fost una dintre cele mai mari provocări. Din perspectivă profesională, intervențiile sociale ar trebui să fie implementate la nivelul întregii familii, însă finanțarea permite proiecte doar pentru copii (sub 18 ani), vârstnici (peste 65 de ani) și minorități (fără limită de vârstă), cu accent pe tinerii romi, în domenii precum orientare profesională, formare și calificare.
Cine implementează aceste proiecte?
Reglementările strategiei oferă răspuns la această întrebare. Deci, GAL-urile urbane elaborează documentația apelurilor în care integrează obiectivele specifice din strategiile locale, le alocă bugetul prestabilit și trimit documentația spre avizare la autoritățile regionale și centrale. În această documentație sunt definite și lista solicitanților eligibili care pot fi doar organizații și instituții cu acreditare, licență sau autorizație, și care au experiență specifică în domeniul proiectului pe care o demonstrează, respectiv venituri suficiente în ultimii 4 ani pentru a fi eligibili la finanțare.
Ce alte atribuții mai are GAL Sepsi?
Pe lângă elaborarea documentației, GAL-ul organizează comisiile de evaluare și de contestație, asigură secretariatul procesului, menține legătura cu organismul intermediar regional și autoritatea de management din București și garantează transparența procesului de evaluare. De asemenea, organizează întâlniri de lucru cu potențialii solicitanți, mediază colaborări și parteneriate, ajută la identificarea grupurilor țintă, oferă consultanță tehnică, sprijină planificarea bugetară și procedurile de achiziții publice.
Ce se întâmplă cu proiectele după evaluare?
După evaluarea locală, se publică lista proiectelor eligibile, fiecare trebuind să obțină minimum 70 din 100 de puncte. Lista este trimisă spre aprobare la autoritatea din București, care verifică legalitatea procesului. Aprobarea duce la redepunerea proiectelor de către solicitanți în sistemul electronic național de proiecte, unde proiectele sunt evaluate din nou, doar pe criterii de eligibilitate. Contractele de finanțare se semnează direct între beneficiari și autoritatea centrală, nu cu GAL-ul.
Ce este de așteptat în viitorul apropiat?
După evaluarea celor patru proiecte depuse, va fi lansat un nou apel pentru obiectivele rămase, în special investiții în infrastructură, dar nu numai. GAL-ul va continua atât munca administrativă, cât și activitățile de sprijin și generare de proiecte, pentru a se asigura că fiecare obiectiv strategic din SDL va fi implementat în beneficiul cetățenilor vulnerabili, mai puțin privilegizați.
