În data de 25 martie a avut loc prima întâlnire online a grupului instituțional din cadrul proiectului ”Uplift: Căi și politici urbane pentru combaterea inegalităților în rândul generațiilor viitoare”. Scopul întâlnirii a fost ca partenerii proiectului, firma Supedito SRL din Cluj Napoca și Asociația Grup de Acțiune Locală ”Sepsi” să prezinte beneficiarilor activitățile desfășurate în acest an în proiect, cu privire specială la Pachetul de lucru 2 și 3, în cadrul căruia se desfășoară activitățile de cercetare. 

Lectorii invitați la ședință au fost Dr. Andrada Tobias și Dr. Tamas Anna din Cluj Napoca. Dna Andrada Tobias a fost responsabilă în cadrul Pachetului de lucru nr. 2 pentru cercetarea datelor statistice la nivel european, național și local cu privire la acele structuri instituționale care creează și susțin inegalitățile în următoarele domenii: educație, ocupare, locuire și protecție sociale. Dna Tamas Anna lucrează în cadrul Pachetului de lucru nr. 3 unde se desfășoară interviurile cu actori locali despre tema inegalităților în aceleași domenii, astfel ea a intervenit în prezentare cu niște informații și date preliminare încă, dar complementare celor adunate de către Dna Tobias. 

Dna Tobias începe prezentare cu a spune că adunarea și analiza datelor statistice la orice nivel era o muncă grea deoarece există puține date culese și prelucrate, întâmpinând chiar și o problemă mai mare cu datele comparabile. Pe lângă adunarea informațiilor, ea a mai citit numeroase studii și publicații profesionale în domeniile vizate de cercetare. Această muncă a fost completată de interviurile făcute de reprezentanții ai diferitelor instituții și ONG-uri locale care au o imagine mai exactă și mai aproape de realitate decât ceea ce se reflectă prin date. 

Ca imagine generală despre cauzele structurale ale inegalităților întâmpinate în rândul tinerilor vulnerabili, Andrada Tobias spune că în România, fiind un stat centralizat, autoritățile publice la nivel local au o putere de decizie redusă, ceea ce este o situație diferită față de celelalte state europene de asemenea participante la cercetare. 

La nivel de țară, dar și la nivel de localitate dar, probabil, într-o măsură mai ridicată, tendința arată că există mai multe proiecte și mai puține strategii sau politici publice destinate tinerilor. Problema generală este că acestea, de obicei, se elaborează fără consultarea grupului țintă, cu toate că la Sfântu Gheorghe există semne de a schimba acest obicei. 

În continuare, cei doi experți cercetători invitați prezintă rezultatele finale ale cercetării datelor statistice și rezultatele parțiale ale interviurilor, defalcate pe domenii, după cum urmează: educație, ocupare, locuire și protecție sociale. Aceste rezultate pot fi regăsite în Raportul urban în limba engleză pe pagina oficială a Uplift, respectiv un sumar al raportului în limba română aici. 

La sfârșitul prezentării, cei prezenți au intervenit cu observațiile și întrebările lor. 

Prima întrebare s-a referit la comparabilitatea datelor la nivel național cu cele la nivel județean, de exemplu date referitoare la numărul tinerilor NEET. Cercetării au spus că au primit datele la nivel județean, dar nu există date la nivel local, iar modul de colectare a datelor se diferențiază în așa măsură încât devine foarte greu de a le compara. 

A doua întrebare se refera la sentimentul de proprietate asupra locuințelor în ZUM 1, dacă există vreun semn care ar indica că atitudinea locuitorilor tinde să se schimbă mai ales în rândul tinerilor? Echipa GAL Sepsi are senzația în timpul muncii pe teren că tinerii ar fi mai deschiși față de locuințele sociale, s-a observat oare această atitudine și în timpul cercetării?

Dr. Tamas Anna răspunde la această întrebare, spunând că nu poate afirma că există o diferență relevantă în atitudine bazată pe criteriul de vârstă. Multe tinere locuiesc cu socrii lor, ele nu-și consideră locuința ca proprietate privată. Pentru cei care doresc să se separă de la părinți, acesta este o dorință puternică și când reușesc, dorința devine o mare realizare. Fiecare caz trebuie evaluat individual, se pare că locuințele supraaglomerate sunt un factor mai important decât vârsta dar este clar că vârstnicii tem mai mult. 

Următoare întrebare s-a referit la serviciile sociale. Colega asociației GAL Sepsi a fost curioasă dacă cercetarea a evaluat și sursa ajutorului social în acel sens încât acesta provine în mod exclusiv de la agențiile naționale sau există și surse locale care vin în completarea acestor sume. Există posibilitatea să se înființeze fonduri locale în acest sens? Au cercetat complementaritatea serviciilor sociale publice și cele private? 

Cercetătorii au răspuns că nu știu procentajul exact, dar este clar că la Sfântu Gheorghe situația este mai bună decât în alte orașe de o mărime similară din țară. În județul Covasna parcă ar fi mai ușor de a asigura surse complementare de ajutor financiar, fie datorită bisericilor, fie datorită accesului mai crescut la fonduri din Ungaria. Totuși, sursele de finanțare nu sunt vizibile, sunt familii care știu că pot să se adreseze NGO-urilor pentru soluții. 

Următoarea observație a venit din partea directorului AJOFM Covasna care a menționat că instituția condusă de dânsul demarează numeroase programe de ocupare, inclusiv în zonele vizate de cercetare și poate că dezinteresul oamenilor este un factor la fel de important în evaluarea nivelului de cunoștință a intervievaților despre munca AJOFM cât modul în care instituția încearcă să recruteze participanți la programele sale. Cu toate acestea, este clar că rezultatele cercetării trebuie luate în considerare chiar dacă în momentul actual încă nu știe cum să abordeze mai cu succes locuitorii zonei Őrkő, dar înțelege că trebuie să fie prezenți mai intens în teren.   

Invitații ședinței au clarificat că faptul că oamenii nu știu despre programele AJOFM nu înseamnă că aceste programe nu există, mai mult, oamenii participă câteodată la aceste programe dar ele nu sunt asociate cu instituția, ci cu ONG-ul cu care AJOFM-ul lucrează în parteneriat și care este mai prezent în viața locuitorilor. 

Directoara școlii Gödri Ferenc din cartierul Ciucului a intervenit cu o observație referitoare la copiii părinților care lucrează în străinătate și aceștia sunt lăsați acasă cu bunici sau alte rude. Nu există metode alternative de a-i ține pe acești copiii în școală. 

Andrada Tobias a răspuns că problema părinților migranți este un cerc vicios, deoarece în cele mai multe școli nu se înregistrează absențele în frica de a nu se desființa locuri de muncă pentru profesori, astfel nu există date relevante în acest sens. Interviuri anonime ar putea ameliora puțin situația, în care o parte a realității ar ieși la iveală, dar momentan nu există date relevante în acest sens.